1.1.Date geografice

Pozitionare

          Municipiul Piatra Neamt – resedinta judetului Neamt – este asezat pe valea raului Bistrita, mai exact la iesirea acestuia dintre munti, la confluenta cu paraul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamt este situat la 26° 22’ longitudine estica si 46°56’ latitudine nordica. Piatra Neamt este amplasat intr-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, strajuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Carloman (617 m) la nord-vest si Batca Doamnei (462 m) la sud-vest.

Relief

Relieful se caracterizează prin masivitate si altitudini mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est si sud-est.

            Aflat la intersectia paralelei de 46⁰56' lat. N cu meridianul de 26⁰21' long. E si la confluenta apelor Bistritei si Cuejdiului, orasul Piatra-Neamt (altitudine 310 m) este situat pe terasele celor două rauri, la extremitatea de nord a depresiunii Cracău-Bistrita, fiind strajuit de culmile Muntilor Gosmanului si Stanisoarei.

            Dominat de inaltimile Cozla (650 m alt.), Carloman (617 m alt.), Cernegura (851 m alt.) si Pietricica (532 m alt.), Piatra Neamt are caracterul unui oras de munte.

Clima

Clima este in general blanda, cu veri scurte dar placute si ierni domoale. Din datele statistice se cunoaste ca temperatura maxima inregistrata pana acum a fost de 38,6 ^oC (august 1952) iar minima a fost de -32 ^oC.

            Temperatura medie pe durata a 365 de zile oscileaza de la un an la altul. Astfel, au fost ani in care media a fost de 7,5 ^oC, dar si ani in care media a fost de 9 ^oC. Cu toate acestea, temperatura medie anuala este considerata de 8,4 ^oC.

            Fiind situat intr-o minidepresiune, localitatea este adapostita de masele de aer rece si de gerurile din timpul iernii.

Hidrografia

Apele curgatoare cele mai importante sunt Bistrita si Cuejdi. Printre paraiasele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sarata, Carbunoasa, Valea Viei, Potocina.

            Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamt sunt acumularea Batca Doamnei (255 ha si un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelasi nume) si lacul Reconstructia (10 ha şi un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistritei).

2. Evolutia urbanistica
    2.1. De la targ medieval la resedinta de judet

       Asezat intr-o zona de contact climatic si geologic, orasul Piatra Neamt a evoluat in raport cu cele 2 unitati geografice, Carpatii Orientali si Subcarpatii Moldovei. Aflat la o rascruce de drumuri naturale, Piatra este orasul cel mai frumos situat al Moldovei, " in amfiteatru, intr-o vale minunata, smulsa de Bistrita, intaielor ramificari ale Carpatilor.

In privinta infiintarii targului Piatra, documentele nu fac referiri. Descoperirile arheologice confirma existenta pe inaltimile Cernegurei, Pietricicai si Cozlei a unor asezari umane a caror evolutie s-a asemanat pana la identitate. Acest aspect  dovedeste originea  comuna a locuitorilor cat si legaturile permanente dintre acestia.

In timp ce asezarile de pe Batca Doamnei si Pietricica si-au incetat brusc existenta, spre mijlocul secolului al XIII-lea, comunitatea de la baza Cozlei a continuat sa fie un centru important in zona si a sporit atat numeric cat si teritorial.

Asezarea este consemnata intr-o serie de documente rusesti din anii 1387-1392 sub numele de Piatra lui Craciun, iar termenul "Piatra” exprima o realitate gelogica locala- muntii de jur imprejur.  Numele de Piatra Neamt apare dupa 1859, pentru diferentierea  Pietrei Neamtului de Piatra Olt, dar fara a fi folosit in mod uzual.

In ultimele trei decenii ale secolului al XIV-lea, asezarea se integreaza targurilor moldovenesti. Evolutia sa rapida a fost favorizata in primul rand de functia comerciala. La începutul veacului al XVII-lea târgul Piatra era un centru de productie agricola si mestesugareasca. Cu timpul activitatile mestesugaresti si comerciale s-au diversificat, astfel ca sfarsitul sec. al XVIII-lea si începutul sec. al XIX-lea impune Piatra ca cel mai important centru urban si comercial al tinutului Neamt. 

La 8 noiembrie 1841 Gheorghe Asachi isi deschidea "moara" de hartie (in satul Valeni, pe locul numit Cetatuia, in dreapta Bistritei), prima de acest fel din Moldova, iar din 1852 va functiona si fabrica de postav şi sumane a familiei Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, sapun, chibrituri, bere, mori, dezvoltarea orasului ducand la construirea caii ferate Piatra-Neamt - Bacău (15 februarie 1885) si deschiderea filialei locale a Bancii Nationale. In 1832 este amintita prima scoala publica, iar în 1871 se construieste primul "teatru" din Piatra-Neamt.

Dezvoltarea targului este dovedita faptului ca Stefan cel Mare a ctitorit aici Biserica, Turnul si Curtea domneasca.

Incepand cu sec. XVI, constructiile din zona Curtii Domnesti s-au extins catre apa Cuejdiului, spre vest si nord est, in Valea Viei, pe podul teraselor Bistritei. Concurata un timp de Targu Neamt, Piatra-Neamt se impune ca principal centru urban al judetului. Interesant este ca  locuitorii din Targu Neamt, i-au cerut principelui Carol I, cu prilejul vizitei din august 1866, mutarea capitalei judetului, invocand chiar "drepturi istorice”.

2.2. Evolutia teritoriala

Initial asezarea, s-a concentrat la baza muntelui Cozla si pe malul Sipotelor, spre Valea Viei si Borzoghen. Mai tarziu, spatiul de locuire a inclus si zonele Cuejdi, Maratei si Darmanesti, Doamna, Sarata, Valeni, Vanatori, si Cindia.

Paralel cu evolutia teritoiala, s-a inregistrat si o crestere a numarului populatiei. Pentru Piatra Neamt se poate urari evolutia numarului locuitorilor pe o perioada destul de indelungata. Din analiza evolutiei numarului populatiei se constata ca in trecut sporul  natural cel mai insemnat s-a inregistrat incepand de la mijlocul secolului al XIX-lea, cand au fost incluse la oras asezari invecinate si a inceput sa se dezvolte industria.

2.3. Profilul orasului

 Particularitatile morfologice ale orasului sunt evidentiate de trei elemente componente: (trama-textura stradala), fizionomia, tipul cladirilor publice si respectiv al caselor particulare. Planul orasului este determinat de conditiile de  topografie locala, de particularitatile dezvoltarii istorice , de evolutia conditiilor economice dar si de elementul uman.

Pe Vaile Bistritei si Cuejdiului, pe terasele si versantii acestora, s-a configurat planul orasului. Aspectul tentacular al acestuia este rezultatul lipsei unui proiect privind dezvoltarea orasului. Trama stradala este specifica oraselor dezvoltate spontan, pe un relief variat, cu o retea de strazi sinuoase, lipsite de o directionare evidenta, uneori chiar cu strazi fara iesire

Textura stradala a fost influentata de conturul formelor de relief, arterele  stradale au evitat versantii cu inclinari mari, dar si valea inundabila a Bistritei si Cuejdiului.