Studiul INFRACTIUNILOR SILVICE

 

   In conformitate cu definitia infractiunii –fapta care prezinta pericol social savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala, singurul temei al raspunderii penale- precum si cu prevederile art.1 si art. 2 Codul penal si tinand cont de reglementarile in vigoare observa ca exista un sistem al infractiunilor silvice alcatuit din 16 infractiuni, inscrise in urmatoarele legi specialee cu dispozitii penale- legi extrapenale: Legea nr. 26/1996, Legea nr. 141/1999, Legea nr. 107/1999, Legea nr. 289/2002.

   Detaliind, cele 16 infractiuni silvice sunt inscrise in articolele urmatoare:

   -art. 96-104 din Legea nr. 26/1996- Codul silvic actual;

   -art. 31-31 din O.G. nr. 96/1998 din legea nr. 141/1999;

   -art.15 din O.G. nr. 81/1998 din Legea nr. 107/1999;

   -art. 23-25 din Legea nr. 289/2002 a perdelelor forestiere de protective

   In concluzie , in final tinand cont de necesitatea sistematizarii legislative  pe care o propunem, precum si de sistematizarea prezentarilor din aceasta lucrare- in realitate vom realiza studiu detaliat, practic numai pentru 13 infractiuni silvice. Studiul infractiunilor silvice inscrise in Legea nr. 289/2002 se insereaza in studiul infractiunilor din Legea nr. 26/1996 in care se regasesc.

   Pentru fiecare dintre infractiuni propunem  adoptarea unei denumiri marginale si anume:

   ~infractiunea de ocupare fara drept a terenurilor aflate sub protectia legislatiei silvice, respectiv a Legii nr.26/1996;

   ~infractiunea de distrugere, degradare sau mutare a semnelor de hotar, a imprejmuirilor ori a reperelor de marcare, inscrisa in art. 96 din Legea nr. 26/1996 si respectiv art.23 din Legea nr. 289/2002;

   ~infractiunea de taiere sau scoatere din radacini fara drept, de arbori, puieti, lastari, de pe terenurile aflate sub protectia legislatiei silvice, inscrisa in  art. 97 si 104 din Legea nr. 26/1996 si respectiv art. 25 din Legea nr. 289/2002.

   ~infractiunea de furt silvic, furtul de produse lemnoase de pe terenurile aflate sub protectia silvica, inscrisa in art. 98 si 104 din Legea nr.26/1996;

   ~infractiunea de falsificare a instrumentelor silvice, oficiale de marcat inscrisa in art.99 din Legea nr. 26/1996;

   ~infractiunea de marcare ilicita in domeniul silvic, a instrumentelor silvice sau a altor mijloace, inscrise in art. 100 din Legea nr. 26/1996- marcarea silvica ilicita;

   ~infractiunea de distrugere calificata prin incendiere, a unor suprafete intinse de paduri, inscrisa in art. 101 din Legea nr.96/1996;

   ~infractiunea prin pasunare, ditrugere sau vatamare a arborilor, puietilor prin pasunare in paduri sau zone silvice in care pasunatul este interzis inscrisa in art. 102 din Legea nr. 26/1996;   

   ~infractiunea de distrugere sau vatamare a jnepenisurilor, inscrisa in art.103 din Legea nr.26/1996;

   ~infractiunea de defrisare  fara drept a vegetatiei forestiere de pe terenurile forestiere aflate sub protectia  legilor silvice, inscrisa in art. 31 din O.G.  nr.96/1998;

   ~infractiunea de taiere sau scoatere din aradacini fara drept de arbori, puieti/lastari, de pe terenurile aflate sub protectia Legii nr. 26/1996 si a Legii nr. 289/2002 fapta insa savarsita de proprietari, detinatori sau alte personae din aceasta categorie;

   ~infractiunea de distrugere silvica prin orice mod, inclusiv prin incediere a vegetatiei forestiere(paduri, perdele forestiere) inscrisa in art. 33 din O.G.  nr. 96/1998 respectiv art. 24 din Legea nr. 289/2002;

   Prin obiect al infractiunii se intelege valoarea sociala si relatiile sociale formate in jurul si datorita acestei valori, impotriva carora se indreapta fapta ce constituie elemental material al infractiunii si care sunt vatamate si puse in pericol pentru fapta savarsita. Obectul juridic sau de grup reprezinta valoarea sociala fundamental ocrotita de legea penala, vatamata sau periclitata de un grup de infractiuni, este criteriul ce a servit legiuitorului in clasificarea infractiunilor, el rezultand de regula in mod explicit, din titulatura grupui de infractiuni din care face parte fapta respectiva.

   Conform definitiei, obiectul material al infractiunii consta in lucrul, bunul sau persoana fizica contra sau impotriva careia s-a indreptat actiunea sau inactiunea incriminta. Ca si obiectul juridic al infractiunii, obiectul material este preexistent actiunii sau inactiunii incriminate si  nu constituie un element, ci o conditie a infractiunii.

   Cum toate infractiunile au obiect material, absenta acestuia implica lipsa obiectului juridic, si ca urmare inexistenta respectivei infractiuni silvice.

 

   STUDIi DE CAZ

 

Taierea unor arbori de pe picior , din padurea administrata de  cantoanele silvice- incadrare juridica.

   " Prin sentinta penala nr. 141 din 16 martie 1999 a jud. Suceava, inculpatul a fost condamnat pentru infractiunea prevazuta de art. 97 alin (4) a Codului silvic, retinadu-se ca a taiat (impreuna cu alte personae netrimise in judecata) doi arbori din comuna Balcaoaia. Incadrarea juridica a fost mentinuta prin decizia penala nr. 687 din 31 mai 1999 a Trib. Suceava si prin decizia penala nr. 92 din 31 ianuarie 2000 a C.A. Suceava.

   Desi volumul masei nu depaseste 5mc, fapta inculpatului nu este dezincriminata prin art. 32 din Legea nr.141/1999 asa cum s-a sustinut.

   Acest text nu abroga dispozitiile Codului silvic ci doar le completeaza cu alte fapte, savarsite de subiecti, respectiv proprietari, detinatori sau alte personele ce au legatura cu dreptul de proprietate asupra terenului impadurit. In categoria acestor alte personae ar putea intra calugarii schiturilor sau manastirilor ce au in proprietate paduri, dar nici intr-un caz strainii pentru care raman aplicabile perevederile Codului silvic.

   In sprijinul acestei concluzii ar putea fi adus si argumentul ce se va dezvolta mai jos. Art. nr. 97 alin(1) din Codul silvic sanctioneaza taierea sau scoaterea din radacini, fara drept de arbori, puieti sau lastari, in timp ce art. 32 din Legea nr.141/1999 sanctioneaza doar taierea sau scoaterea din radacini a lastarilor, arborilor.

   In nici un caz nu s-ar putea trage concluzia ca abrogand art. 97, legea noua a inteles sa lase nepedepsit taierea puietilor- fapta mult mai grava atat, atat sub aspect  economic, cat si din punct de vedere al afectarii mediului, decat taierea unor lastari.

   Dimpotriva, legiuitorul a incercat sa pedepsesca pe proprietar sau detinator , pentru taierea unui volum de 5mc dupa criteriul valoric de la art. 97, dat fiind ca pentru o cantitate de 5mc de puieti, s-ar defrisa o suprafata mult mai mare de teren impadurit”

   COMENTARIU

   Comentariu Gheorghe Josan , Presedinte de sectie al Curtii de Apel Suceava este pertinent sub toate aspectele. Apreciem in mod deosebit faptul ca autorul exprima si argumenteaza opinia corecta ca " desi volumul masei nu depaseste 5mc, fapta inculpatului nu este dezincriminata prin art. 32 din Legea nr. 141/1999 asa cum s-a sustinut” deoarece "acest din urma text nu abroga dispozitiile art. 97 din Codul silvic, ci doar le completeaza, cu alte fapte savarsite de subiecti determinati”.

   In prezent ar fi incident art. 32 din O.G.nr.96/1998.

  

   Infractiune silvica. Teren proprietatea inculpatului

   "Jud. Alba Iulia, prin sentinta penala nr. 1606 din 31 martie 1998 l-a condamnat pe inculpat pentru infarctiunea prevazuta de art. 97 alin (3) din Codul silvic cu aplicarea art. 41 alin(2), constand, in aceea ca , in cursul lunii ianuarie 1998 a taiat , in mod repetat de pe terenul cu care a fost improprietarit in baza Legii nr. 18/1991, privind fondul funciar, un numar de 191 de arbori de pe picior in valoare de 13.536.605 lei.

   Tribunalul Alba, prin decizia penala nr. 113/A din 25 martie 1999 a admis apelul inculpatului numai sub aspectul modalitatii de executare a pedepsei si a solutionarii laturii civile.

   Apelul inculpatului a vizat, in primul rand, achitarea de sub invinuirea savarsirii infractiunii , motivand ca arborii erau pe proprietatea sa.

   Fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 97 alin.(3) Codul silvic, deoarece arborii taiati au facut parte din fondul forestier national si, ca atare, taierea lor constituie infractiunea mentionata”.

   COMENTARIU

   Solutia instantelor este corecta. In prezent fapta ilicita savarsita intruneste elementele constitutive ale infractiunii inscrise in art. 32 din O.G. 98/1996.

 

   Concluzie

   Credem ca lucrarea de fata- prin ceea ce am prezentat pana acum am adus argumente in favoarea propunerii legislative. Acestea le consideram necesare deoarece, prin utilitatea ei, vegetatia forestiera trebuie mai bine ocrotita.

   Avem in vedere realitatea obiectiva reliefata de urmatoarele opinii:

   ~padurea este un "izvor al vietii’ si existenta ei constituie o conditie indispensabila pentru viata Terrei. In acest sens a inceput sa actioneze pentru propunerea si aplicarea unor masuri privind gospodarirea durabila a padurilor.

   ~infractiunile silvice sunt infractiuni specifice- de dreptul mediului- adica infractiuni contra dezvoltarii durabile.

 

BIBLIOGRAFIE

   1.Gheorghe durac, laura bouriaud- DREPTUL MEDIULUI-RASPUNDEREA JURIDICA PENTRU DAUNE ECOLOGICE- DOCTRINA SI LEGISLATIE- EDITURA JUNIMEA(2004);

   2.C. VLAD, C. ENE- INFRACTIUNI SILVICE- TEORIE SI PRACTICA JUDICIARA- EDITURA C.H. BECK(2005);

   3.nutu costache- consideratii teoretice si practice privind infractiunile silvice- teza de doctor in drept (2006).